Cum se exersează la chitară pasajele rapide

Una dintre situaţiile care necesită întotdeauna o atenţie sporită din partea ta este exersarea pasajelor rapide sau creşterea vitezei în executarea unor anumite tehnici. Să spunem că studiezi solo-ul uneia dintre piesele tale preferate sau că formaţia în care activezi ca şi chitarist solo s-a decis să facă un cover după o anumită piesă şi este sarcina ta să înveţi partea de solo. Asculţi solo-ul şi descoperi că poate fi abordat cu uşurinţă, cu excepţia unei mici secţiuni ce include 16-imi.

Principalele abordări care îţi vin în minte sunt următoarele: fie înveţi solo-ul până la partea respectivă şi le explici colegilor tăi că este un pasaj mult prea dificil pentru tine şi apelezi la înţelegerea lor; fie te prezinţi la repetiţie susţinând că stăpâneşti solo-ul, iar la partea cu pricina apeşi pe toate pedalele disponibile: distorsion, wah-wah etc. în speranţa că o să-ţi mascheze greşelile şi colegii tăi de trupă nu vor observa, iar în cazul în care chiar observă acest lucru găseşti fel de fel de scuze sau dai vina pe chitară sau pe echipamentele pe care cânţi.

Bănuiesc că îţi sună familiar ce am scris mai sus. Cu toţii am fost în situaţia de a ne simţi în afara zonei de confort în momentul în care am vrut să abordăm anumite tehnici sau solo-uri dificile şi fie am trecut cu brio pentru că am avut o strategie sau ne-am găsit fel de fel de scuze.

Succesul într-o astfel de situaţie depinde întotdeauna de o strategie bine pusă la punct şi de un spirit critic foarte ascuţit. Dacă încă nu eşti la nivelul la care îţi poţi evalua singur prestaţia, te încurajez să ceri ajutorul profesorului tău de chitară. Acesta va putea privi dintr-un alt unghi felul în care interpretezi la chitară.

Deşi pare ceva simplu la prima vedere, creşterea vitezei nu reprezintă doar simpla mişcare mai rapidă a celor două mâini. Dimpotrivă, executarea perfectă a unor pasaje la tempo-uri ridicate este influenţată de mai mulţi factori: echilibrarea gâtului chitarei care facilitează mişcarea degetelor, tensiunea musculară, sincronizarea mişcărilor celor două mâini, modul de ciupire al corzilor, tipul de pană folosit şi poate cel mai important – înţelegerea la nivel mental a mişcării pe care o ai de făcut şi creşterea vitezei de procesare.

Înainte de a-ţi da câteva sfaturi despre paşii pe care trebuie să-i urmezi în abordarea pasajelor rapide aş vrea să-ţi subliniez un fapt foarte important – pasajele şi tehnicile complexe necesită foarte multă muncă.

În funcţie de gradul lor de complexitate, exersarea pasajelor complexe pentru o execuţie perfectă poate dura de la câteva zile, săptămâni până la câteva luni sau chiar mai mult. Aşadar, fii perseverent şi nu renunţa aşa de uşor când dai de greu. Situaţiile de acest gen vor genera progresul tău la nivel tehnic. Faptul că găseşti scuze de genul – “Este prea complex pentru mine!”, nu te ajută deloc. NU ai cum să progresezi fără să-ţi depăşeşti limitele şi fără să munceşti pentru a obţine acest lucru.

Paşii pe care să-i urmezi în abordarea pasajelor rapide

–          Repetă la o viteză redusă pasajul complex. Cred că este unul dintre cele mai întâlnite sfaturi pe care le poţi primi, însă de cele mai multe ori sfatul se opreşte aici nu ţi se explică – “De ce trebuie să exersezi la viteză redusă?”. Trebuie să înţelegi că a cânta la chitară reprezintă manifestarea fizică a unui proces cognitiv. Cu alte cuvinte, cântăm ceea ce gândim. Faptul că un anumit pasaj nu poate fi cântat la viteza dorită, înseamnă că la nivel mental viteza de procesare, de coordonare şi de executare nu este la nivelul dorit.
În această etapă este foarte important să găseşti viteza la care poţi executa curat această tehnică şi să porneşti exersarea.

–          Implică-te activ în exersarea pasajului prin repetarea în minte a fragmentului şi încearcă să găseşti “logica” acestuia prin identificarea unui anumit model în sensul de mers al notelor, eventuala preponderenţă a anumitor intervale, gama folosită etc.

–          Fii atent la mişcările pe care trebuie să le faci şi încearcă să ţi le imaginezi în minte, ca şi cum ai comanda conştient mişcarea degetelor.

–          Verifică dacă ciupeşti corect şi eficient. De foarte multe ori o ciupire deficitară îţi poate dărâma tot ce ai construit la nivelul sincronizării mişcării celor două mâini şi la nivelul vitezei de procesare mentală. Profesorul tău de chitară te poate ajuta în această situaţie cu sfaturi pentru a-ţi corecta modul în care execuţi mişcarea de ciupire.

–          Împarte fragmentul în părţi scurte de câteva note şi adăugă gradual alte note.

–          Lucrează la ritmul execuţiei notelor cu ajutorul unui metronom. Acest aspect te va ajuta să-ţi evaluezi foarte bine progresul. Aşa cum am spus şi mai sus, identifică tempo-ul la care poţi executa curat pasajul şi creşte gradual viteza cu 5 sau 10 bpm şi NU brusc. La fiecare creştere de bpm treci din nou prin toţi paşii şi asigură-te că îi execuţi la perfecţie.

În final aş dori să-ţi subliniez un aspect crucial – Atâta timp cât nu te implici conştient în procesul de exersare şi laşi lucrurile la voia întâmplării, rezultatele vor întârzia să apară. Nu te grăbi să iei chitara în mână şi să începi să-ţi mişti degetele haotic în speranţa că la un moment dat îţi va ieşi bine, pentru că acest lucru nu se va întâmpla şi în plus vei renunţa în primele 5 minute. Mai bine acordă-ţi 5 minute să analizezi pasajul pe care vrei să-l exersezi, încearcă să-l înţelegi şi abia apoi apucă-te de treabă.

Dacă eşti interesat de alte informaţii, sfaturi personalizate sau lectii de chitara în Bucuresti poţi lăsa un comentariu pe site sau mă poţi contacta aici.

Mult spor,

Marius Furduescu