În ceea ce priveşte exersatul la chitară întotdeauna vor exista tabere pro şi tabere contra unui anumit tip de abordare, fie că este vorba de tehnici de ciupire, poziţia mâinii pe gâtul chitarei, organizarea programului de exersat, abordarea improvizaţiei etc. Folosirea metronomului în timpul sesiunilor de exersare este de asemenea un alt subiect care împarte chitariştii în două tabere:
-
cei care folosesc tot timpul metronomul atunci când exersează la chitară
-
cei care folosesc foarte rar sau chiar deloc metronomul
Cei care intră în tabăra pro utilizare metronom în toate sesiunile de exersare susţin că prin folosirea acestuia îşi vor dezvolta abilitatea de a cânta permanent în ritm, îşi dezvoltă viteza la chitară şi îşi pot măsura mai bine progresul.
Cei care intră în cea de-a doua categorie, consideră că folosirea permanentă a metronomului le limitează capacităţile creative sau le rigidizează stilul de a cânta, preferând în acest caz libertatea de a nu rămâne blocaţi permanent într-un tempo strict.
Analizând cele 2 păreri nu aş putea spune că sunt susţinătorul uneia dintre ele, pentru că ambele sunt incomplete.
Ceea ce trebuie să înţelegi este că trebuie să alternezi între a utiliza sau nu metronomul şi aici nu mă refer la o decizie sterilă şi fără fond de genul x% din timp exersez cu metronom şi y% fără metronom, pentru că nu te va ajuta deloc. Este foarte important să ai o strategie în utilizarea metronomului, ca de altfel în toate aspectele exersatului la chitară. Sunt situaţii când folosirea metronomului este necesară şi situaţii în care metronomul nu face decât să te distragă în încercarea ta de a obţine rezultate în ceea ce exersezi.
Când să foloseşti metronomul pentru a exersa la chitară
Atunci când lucrezi pentru creşterea vitezei de executare a unor anumite fraze muzicale, rolul metronomului este doar de a te verifica dacă ai atins nivelul pe care ţi l-ai propus şi dacă reuşeşti să menţii o execuţie constantă şi corectă.
Trebuie să înţelegi că dezvoltarea vitezei de execuţie este influenţată de foarte mulţi factori, pe care i-am dezbătut mai pe larg în articolul “Cum să exersezi pasajele rapide“. Nu poţi să te aştepţi ca pe măsură ce creşti viteza metronomului şi viteza ta de execuţie să crească pur şi simplu fără să stăpâneşti bine elemente precum: sincronizarea corectă a mişcărilor, modul în care îţi mişti degetele de griff-ul chitarei, mişcarea de ciupire, echilibrarea gâtului, înţelegerea ritmului etc.
Utilizarea metronomului este foarte importantă de asemenea şi în situaţiile de studio. De cele mai multe ori instrumentiştii înregistrează separat de ceilalţi membri ai formaţiei şi de aceea existenţa unui numitor comun şi constant pentru ritm este necesară pentru a se asigura o sincronizare perfectă. Te vei gândi că fac referire la baterist, pentru că acesta reprezintă nucleul secţiunii ritmice, însă metronomul reprezintă acel numitor comun, din simplul motiv că este întotdeauna pe ritm, îţi dă accentul exact când ai nevoie şi nici nu întârzie la înregistrări 🙂
Când să nu foloseşti metronomul pentru a exersa la chitară
În situaţia în care întâmpini dificultăţi în executarea unui pasaj la o anumită viteză, continuarea exersării la viteză mai mică pentru a pregăti mai mult trecerea spre viteza dorită, nu rezolvă problema de cele mai multe ori. Motivele pentru care nu reuşeşti să execuţi la viteza dorită nu sunt legate de faptul că nu percepi bătăile metronomului sau durata notelor (cei care au o oarecare experienţă cu ritmul şi pot integra anumite durate de note pe un ritm, la nivel mental înţeleg cum ar trebui să sune pasajul lor), ci se datorează anumitor aspecte ce ţin de: sincronizarea mişcării celor două mâini, mişcarea de ciupire, tipul de ciupire, poziţia mâinii pe gâtul chitarei etc. te împiedică să execuţi la tempo-ul dorit.
Identificarea şi înlăturarea acelor obstacole ce stau în calea execuţiei corecte trebuie făcute fără metronom, păstrând însă un ritm intern mai liber şi variabil. Exersarea cu metronom te-ar putea încurca, având în vedere faptul că toată atenţia ta este concentrată asupra conştientizării mişcărilor făcute şi nu asupra ritmului extern.
La fel stau lucrurile şi în situaţia în care compui o piesă sau un solo. Procesul creativ fiind unul intens ce necesită atenţie şi concentrare pentru a putea descrie în sunete ceea ce simţi şi mai apoi pentru a decodifica sunetele auzite în minte, metronomul nu te va ajuta deloc, ci dimpotrivă îţi va face un deserviciu. Abia după ce fragmentele au fost finalizate ele pot fi cantate şi cu ajutorul unui metronom pentru a corecta anumite pierderi de ritm.
Şi nu în ultimul rând, educarea în sine a ritmului în faza incipientă nu trebuie făcută nici ea cu un metronom. Trebuia ca ritmul să fie înţeles şi interiorizat şi apoi racordat la un ritm exterior, cum ar fi cel oferit de către metronom.
În final, vreau să-mi spuneţi părerea, experienţa sau problemele voastre legate de exersarea cu metronomul şi dacă v-a plăcut articolul şi-l consideraţi util altor chitarişti, nu uitaţi butonul de share de mai jos.
Dacă eşti interesat de alte informaţii, sfaturi personalizate sau lectii de chitara în Bucuresti poţi lăsa un comentariu pe site sau mă poţi contacta aici.
Mult spor,
Marius Furduescu
*Sursa foto: mandykoh
December 17, 2011 at 5:47 pm ·
Salut Marius!
Excelent articolul!Chiar am observat si eu ceva asemanator zilele trecute.O sa incerc in cateva randuri sa iti povestesc e experienta mea cu acest “aparat”.aPana acum ceva timp,nu am dat mare importanta metronomului,cantam linistit foarte multe cantece si,imi ieseau bine,spre surprinderea mea.De la un timp am inceput sa imi dau seama ca,atunci cand improvizez,trebuie sa fiu foarte atent la acel accent despre care vorbeai si tu in articol si,trebuie sa incep sa lucrez cu metronom,cand repet.Apoi a urmat: tic tac tac tac… .Cand inregistrez un solo,sau cand compun,nu folosesc metronom.De obicei,ma iau dupa ritmul dat de catre backing track.Am incercat odata sa imprim un solo cu metronom,si,nu puteam sa ma misc liber pe gat,sa cant o nota care mie imi parea esentiala,din cauza lui.
Simtul ritmului,asa cum aminteai si tu,trebuie dezvoltat de catre fiecare chitarist pentru sine si apoi,nu spun ca nu va mai fi nevoie de un metronom…poate va fi,dar,un chitarist cu simtul ritmului dezvoltat se va putea descurca foarte bine live,probabil chiar si in studio,fara sa aiba nevoie neaparat de un metronom cu el.
Marius,te felicit inca odata pentru articol,si sper ca site-ul The-Guitar sa se umple cu asemenea articole utile multi ani de acum in colo pentru ca,avem ce invata de la tine!
Salutari,
oZz
December 28, 2011 at 4:00 pm ·
@oZz, ai dreptate in ceea ce ai spus mai sus, insa o data ce ti-ai dezvoltat simtul ritmului sa stii ca utilizarea metronomului in studio, pentru ca nimeni nu are un tempo intern exact- 120 bpm fara abatere. Trebuie sa privesti metronomul ca pe un etalon extern la care iti racordezi ritmul intern. In situatiile live este cu totul altceva, etalonul extern la care iti racordezi ritmul intern este reprezentat de sectiunea ritmica – baterist, bassit
Mult spor si sa ai un An Nou cat mai chitaristic si fructuos!
Marius