Educarea ritmului – ghid pentru chitarişti

În lecţia de chitară de astăzi aş vrea să discutăm despre educarea ritmului şi să răspund unei întrebări foarte interesante adresată de către unul dintre cititorii site—ului: “Am un prieten clăpar care încă nu a deprins simţul ritmului. Ce exerciţii ar fi bune pentru el pentru a depăşi cât mai curând această perioadă?”.

Ritmul este de departe sursa tuturor durerilor de cap şi frustrărilor muzicienilor aflaţi la început. Dacă nu ai trecut încă de stadiul educării ritmului şi încă te mai confrunţi cu această mică problemă, vreau să-ţi dau o veste bună – problemele de ritm pot dispărea, dacă ai o strategie bine pusă la punct.

NU trebuie să te simţi vinovat în niciun fel sau mai puţin înzestrat faţă de colegii tăi de formaţie, pentru că fiecare instrumentist în parte are probleme de ritm într-o anumită măsură sau a avut într-o anumită perioadă a evoluţiei sale. De altfel ritmul muzical nu este ceva cu care să ai de-a face în fiecare zi. Se poate întâmpla chiar ca instrumentişti cu experienţă vastă într-un anumit stil muzical să aibă mari probleme de ritm o dată ce abordează un alt stil ritmic. Aşa că nu ai de ce să-ţi faci probleme – Ritmul muzical poate fi educat la fel ca orice altă abilitate. Tot ce trebuie să faci este să fii deschis şi să-ţi doreşti să devii mai bun.

Există 2 cauze care stau la baza problemelor de ritm:

• fie nivelul tehnic al piesei este prea ridicat pentru tine şi nu ai cum să realizezi la tempo diferitele succesiuni de note sau de acorduri. În acest caz nu este vorba neapărat de imposiblitatea de a ţine un ritm, ci mai degrabă de o constrângere la nivel de tehnică. Astfel singurul remediu disponibil pentru această situaţie este încetinirea tempo-ului pentru a putea integra fraza muzicală şi apoi creşterea graduală a acestuia până ce vei ajunge la nivelul dorit. Dacă în momentul în care reduci tempo-ul execuţia ritmului se îmbunătăţeşte, înseamnă că ai de-a face cu o problemă de viteză în execuţie şi nu de ritm. În caz contrar, discutăm de o problemă de ritm.
• nu eşti conştient de ritm. Practic, nu reuşeşti să-ţi dai seama care este frecvenţa şi durata notelor pe care trebuie să le cânţi în funcţie de un tempo intern sau extern. Dacă ar fi să ne raportăm la strumming, practic nu conştientizezi câte bătăi de strumming ai între bătăile de metronom sau care dintre bătăi vor fi pe un accent al metronomului şi care nu vor fi.

Dintre toţi oamenii cu care am lucrat şi care acuzau probleme de ritm, foarte puţini dintre ei au întâmpinat dificultăţi în a indentifica tempo-ul sau tipul de măsură a unei piese atunci când doar o ascultau şi de a-l tacta cu piciorul. Problemele interveneau în momentul în care trebuiau să identifice ritmul frazelor muzicale (câte note şi ce durată/bătaie de tempo) şi în acelaşi timp să menţină şi tempo-ul bătând din picior. Primul lucru pe care îl observam în abordarea lor era că încercau să ofere câte o bătaie de tempo pentru fiecare notă a frazei muzicale.

Cum rezolvăm aceste probleme??

Trebuie să înţelegi în primul rând că duratele sunetelor nu coincid întotdeauna cu bătăile de tempo; există subdiviziuni şi supradiviziuni ale notelor. Astfel vom avea:

– 1/4 (pătrime) – 1 notă/bătaie de tempo

Subdiviziuni
– 1/8 (optime) – 2 note/bătaie
– Triolet de 1/8 (optime) – 3 note/bătaie
– 1/16 (şaisprezecime) – 4 note/bătaie
– Triolet de 1/16 (şaisprezecime) – 6 note/bătaie
– 1/32 (treizecidoime) – 8 note/bătaie
– 1/64 (şaizecipătrime) – 16 note/bătaie

Supradiviziuni
– 1/2 (doime) – 2 bătăi/notă
– 1/1 (notă întreagă) – 4 bătăi/notă
Toate ritmurile melodiilor sunt compuse din combinaţii de durate de note, de pauze de diferite valori şi diferite grade de accentuare.

Să spunem că ai o piesă a cărui strumming (pe o măsură de 4/4 (4 pătrimi)) este format din 2 grupuri de 1 1/4, 1 1/8 şi 2 1/16 sau 4 grupuri 1 1/8 şi 2/16. Paşii pe care trebuie să îi urmezi sunt următorii:

1. Încearcă să cânţi 8-imi (2 strum-uri/bătaie de tempo) şi în acelaşi timp să baţi din picior o dată la două strum-uri. După ce devine foarte uşor să execuţi acest lucru treci la pasul următor
2. Încearcă să cânţi 16-imi, adică 4 strum-uri/bătaie de tempo şi nu uita că trebuie să-ţi ţii tempo-ul bătând din picior.
3. Acum că ai repetat cele două tipuri de durate, poţi trece la combinarea lor pentru a executa ritmul format din 1 8-ime şi 2 16-imi. Vei observa că vei avea de cântat 3 note/bătaie, însă trebuie să ai grijă să nu confunzi cu trioletul (tot 3 note/bătaie însă vom număra 1,2,3 la fiecare bătaie de metronom). Pentru ritmul de 8-imi cu 16-imi îţi recomand să numeri în felul următor: 1,2,3,4 la fiecare bătaie de metronom (adică vei număra 16-imile) şi vei cânta pe diviziunile 1,3 şi 4; 2 va face parte din durata 8-imii. Dacă la acest ritm mai adaugăm şi o 4-ime obţinem primul ritm despre care îţi spuneam mai sus.

În cazul în care nu ai un profesor de chitară şi nu cunoşti duratele sunetelor în muzică (deşi acest lucru te-ar ajuta foarte mult), tot ce ar trebui să faci în acest caz ar fi:

1. Ascultă piesa pe care trebuie să o cânţi şi selectează primele măsuri
2. Selectează în player-ul tău opţiunea “Repeat” sau “Loop” şi delimitează zona de repetat (eu fac acest lucru folosindu-mă de Guitar Rig 5 de la Native Instruments a cărui versiune demo o poţi găsi pe www.native-instruments.com)
3. Identifică tempo-ul piesei bătând din picior
4. Redu viteaza de redare şi găseşte noul tempo
5. Fii foarte atent şi încearcă să identifici câte note trebuie să cânţi pe fiecare bătaie de tempo
6. Opreşte player-ul şi exersează fragmentul, acompaniat de bătăile piciorului. Vei observa că la început nu vei putea menţine un tempo constant, însă exersând suficient de mult va deveni din ce în ce mai uşor să integrezi corect frecvenţa cu care cânţi notele în tempo.
7. Acum este momentul să începi să exersezi acest fragment cu un metronom. Ajustează tempo-ul metronomului în funcţie de tempo-ul la care ai exersat şi de acolo poţi creşte gradual până ce ajungi la tempo-ul original al piesei. Nu uita că în continuare va trebui să baţi din picior.
   Ceea ce se întâmplă în acest punct este că înveţi să-ţi ajustezi tempo-ul interior la un tempo exterior (bătăile de metronom). Bătaia din picior nu este nimic altceva decât expresia fizică a tempo-ului interior.
8. După ce ai trecut şi de pasul exersării cu metronomul poţi începe să exersezi cu piesa, concentrându-te fie pe ritmul chitarei, fie pe cel de tobe, fie pe ambele. În continuare trebuie să-ţi ţii tempo-ul bătând din picior pentru a-ţi păstra conştient etalonul în funcţie de care execuţi ritmul.

Chiar dacă la început ţi se va părea dificil să execuţi toţi aceşti paşi în mod corect, pe măsură ce vei exersa va deveni din ce în ce mai simplu. Tot ce pot să-ţi spun este că în majoritatea cazurilor într-o lună de exersat zilnic, aşa cum ţi-am arătat mai sus, problemele de ritm se rezolvă. Important este să te implici activ şi să conştientizezi tempo-ul şi frecvenţa cu care trebuie să cânţi notele.

Nu în ultimul rând, aş vrea să-ţi subliniez că această a doua metodă ar trebui considerată una alternativă. Cel mai bine este să înţelegi teoria muzicală legată de durata sunetelor şi să exersezi aceste tipuri de durate până ce ajungi să le interiorizezi, pentru că nu uita dacă ar fi să reducem la minim muzica am caracteriza-o drept o grupare de sunete de diferite înălţimi şi durate.

Dacă eşti interesat de alte informaţii, sfaturi personalizate sau lectii de chitara în Bucuresti poţi lăsa un comentariu pe site sau mă poţi contacta aici.

Mult spor,

Marius Furduescu