Cunoaşterea notelor pe chitara este un lucru esenţial atunci când vrei să abordezi improvizaţia pentru prima oară. Mulţi consideră că este suficient să cunoască poziţiile gamelor în care trebuie să improvizeze şi gata, pot face solo-uri.
Nu poţi să porneşti sau să te opreşti pe orice notă din gamă, pentru că poţi ajunge foarte uşor în situaţia în care notele pe care tu le cânţi nu prea se potrivesc cu acordul/acordurile peste care tu improvizezi, din simplul fapt că nu sunt trepte stabile în acea gamă.
De exemplu: ai de improvizat pe o progresie standard La add9, Re add9, Mi7sus4, Mi7, La add9 şi tu termini improvizaţia pe nota Sol#. O astfel de finalizare îţi va crea impresia că fraza ta muzicală este nerezolvată pentru că Sol# este trepta 7 în La major, treaptă ce este atrasă de către treapta 8.
Ca să înţelegi mai bine cele de mai sus aş vrea să-ţi reamintesc că într-o tonalitate treptele 1,4,5,8 sunt trepte principale sau trepte stabile, iar 2,3, 6 şi 7 sunt trepte secundare sau instabile şi sunt atrase de către treptele principale. Altfel spus, în momentul în care te îndepărtezi de treptele principale se creează tensiune, care va trebui rezolvată revenind pe una dintre aceste trepte. De aici şi terminologia de tensiune şi rezoluţie folosită în improvizaţie şi compoziţie.
Cunoscând cele de mai sus, ce te faci atunci când ai nevoie să rezolvi o anumită frază muzicală la octava tonicii acordului pe care improvizezi sau la cvinta lui şi nu ştii cum să le localizezi imediat pe chitară?
În astfel de situaţii trebuie să ştii să găseşti în gama sau gamele pe care le foloseşti pentru improvizaţie aceste trepte principale (1,4,5,8) pentru a putea crea senzaţia de rezolvare. Cea mai simplă metodă de a le localiza în timpul improvizaţiei este să cunoşti cum se execută pe chitară intervalele dintre tonică şi aceste trepte principale. Cunoscând aceste intervale îţi va fi foarte uşor să ajungi la treptele de rezolvare, indiferent de nota în care te afli la un anumit moment al improvizaţiei.
Acestea fiind spuse îţi voi arăta în continuarea cum poţi executa pe chitară octave, cvarte, cvinte, terţe mari, terţe mici, secunde mari şi secunde mici (reprezintă de fapt intervalele de 1 ton şi de 1 semiton de care ai nevoie pentru a învăţa gamele).
Octava
După cum observi pentru a executa octava notei La a fost nevoie să cobori două corzi şi să te muţi spre dreapta două poziţii.
În cazul în care trebuie să găseşti octava notei La de pe coarda Re, observă că trebuie să cobori 2 corzi, dar trebuie să te muţi spre dreapta 3 poziţii, din cauza intervalului mai mic dintre Sol şi Si (terţa mare faţă de cvarta perfectă dintre celelalte corzi: Mi-La, La-Re, Re-Sol, Si-Mi). La fel trebuie să procedezi şi în cazul octavei lui La de pe coarda Sol.
Cvarta
Pentru a executa cvarta trebuie să pui un deget pe coarda de mai jos pe aceeaşi poziţie.
Cvartele executate pe corzile Sol şi Si presupun mutarea pe o coardă mai jos, la o poziţie spre dreapta.
Cvinta
Atenţie ! Ţine minte cum se execută acest interval pentru că reprezintă baza power-chordului.
Terţa
Pentru executarea terţei mari trebuie să cobori o coardă şi să muţi degetul cu o poziţie în spate, iar în cazul terţei mici încă o poziţie în spate faţă de terţa mare.
Secunda
De la terţa mică dacă te mai deplasezi încă o poziţie în spate vei avea secundă mare (ton), iar dacă mai cobori cu încă o poziţie vei avea secundă mică (semiton).
Aşadar, pentru o învăţare mai eficientă a gamelor pe chitară, nu te concentra pe memorarea mecanică a poziţiilor, ci încearcă să le construieşti singur prin înşiruirea de secunde mari şi secunde mici conform modului după care se formează. Pe de altă parte, localizarea intervalelor în cazul acordurilor te va ajuta să înţelegi cum se formează acordurile de dominantă, suspensie, nonă, undecimă şi terţiadecimă.
Cât despre improvizaţie, îţi sugerez să te foloseşti întotdeauna de intervalele de primă, cvintă, cvartă şi octavă pentru a începe sau a finaliza frazele muzicale şi vei observa că solo-urile tale vor sublinia mult mai bine armonia.
Dacă eşti interesat de alte informaţii, sfaturi personalizate sau lectii de chitara în Bucuresti poţi lăsa un comentariu pe site sau mă poţi contacta aici
Mult spor,
Marius Furduescu
June 30, 2011 at 10:43 am ·
Foarte bun articolul.Marius cand faci un articol referitor la pene?
July 1, 2011 at 12:04 am ·
@Zippy Salut, ma bucur ca ti-a placut articolul si multumesc pentru sugestie! Voi face in curand si un articol despre penele de chitara. Ce te-ar interesa in mod special sa stii despre penele de chitara?
Multumesc,
Marius Furduescu
July 1, 2011 at 12:50 pm ·
@Marius.In general m-ar interesa diferentele de sunet provocate de diferitele grosimi ale penei si de lungimea penei,eventual sa explici daca exista diferente de sunet intre 2 pene de aceasi grosime,dar firme diferite pt ca am vazut ca exista diferente de pret intre ele si vreau sa stiu daca e doar din simplu fapt pt ca firma producatoare e mai cunoscuta sau nu.Multumesc.
February 17, 2012 at 4:30 pm ·
Salutare, Marius!
Foarte fain site-ul tău, asta când am timp să intru pe el, găsesc informații foarte utile.
Am și eu niște probleme în ale chitării. ”Cânt” la chitară de aproape 5 ani, însă îmi este foarte greu să rețin acorduri (nu neapărat denumirile acestora, ci progresia lor într-o piesă). A doua problemă ar fi că nu prea știu teorie muzicală (bine, știu cum se formează o gamă minoră/majoră, treptele, etc, dar îmi e foarte greu să improvizez și să scriu solo-uri sau piese pe acorduri). Ai putea să-mi oferi sfaturi, ceva?
February 17, 2012 at 4:32 pm ·
Informațiile din acest articol îmi sunt foarte utile, pentru a lămuri orice neclaritate, însă aș dori ceva mai mult. Am să aplic teoria predată de tine aici, când mă întorc de la sală, diseară, și cu chitara 🙂
O zi bună!
Andru.
February 22, 2012 at 2:22 am ·
@de7con Salut, legat de acorduri banuiesc ca problema ta este legata de memorarea formelor acordurilor. Pentru a putea memora mai usor ai nevoie de o strategie. 1. trebuie sa intelegi in ce context teoretic se formeaza acordurile (vezi articolul despre tonalitate din seria “Cum se compune o piesa pe chitara”); 2. cum ajungi sa executi forma unui acord pe chitara (vezi cele doua articole despre acorduri din seria “Cum se compune o piesa pe chitara”); 3.imparte acordurile in functie de coarda pe care executi tonica; 4. asimileaza teoria din spatele progresiilor de acorduri si substituirea acordurilor principale; 5. alege-ti cateva piese cu acorduri pe care sa le studiezi din punct de vedere teoretic.
Pentru a putea sa improvizezi, sa compui solo-uri sau sa compui armonii trebuie sa incepi sa te folosesti mai mult de creativitate. Ar trebui sa incerci sa concepi linii melodice in minte pe care apoi sa incerci sa le pui pe chitara si sa le dezvolti din ce in mai mult .
Daca ai profesor de chitara roaga-l sa te ajute sa dezvolti pe chitara anumite idei pe care le ai, sa te ajute in timp ce improvizezi, sa-ti dezvolte “vocabularul” de lick-uri etc.
Sper ca ti-am fost de folos,
Marius